Timp de secole, oamenii au pus la indoiala sensul viselor. Civilizatiile timpurii au considerat visele ca un mijloc intre oameni si zei. Grecii si romanii erau convinsi ca visele pot prezice viitorul. De atunci, vremurile s-au schimbat. Acum exista multe teorii diferite despre semnificatiile viselor si interpretarea viselor. In acest articol, exploram diferitele teorii din spatele semnificatiilor viselor, vorbim cu analistii viselor si aflam ce se intampla in timp ce visam pentru a descifra daca visele noastre au vreun sens adevarat.
Visele noastre inseamna ceva?
Exista multe teorii diferite cand vine vorba de interpretarea viselor si daca visele noastre inseamna cu adevarat ceva. Desi adesea ne face placere sa ne amintim visele in ziua urmatoare, este important sa descifrem daca exista vreo semnificatie in sensul viselor. Aici, exploram trei teorii stiintifice de top mai jos…
Ipoteza activare-sinteza
O teorie neurobiologica a visului este ipoteza activarii-sintezei. Acest lucru a fost propus de psihiatrii de la Universitatea Harvard, John Allan Hobson si Robert McCarley. Teoria activarii-sintezei afirma ca visam pentru ca mintea incearca sa dea sens, adica sa sintetizeze, activitatea creierului care are loc atunci cand dormim. In consecinta, teoria afirma ca visele nu inseamna de fapt nimic, deoarece visele sunt doar rezultatul proceselor neuronale.
Acest lucru se datoreaza faptului ca, in timp ce putem dormi, creierul nostru este orice altceva decat. In timp ce dormim, creierul nostru realizeaza mai multe activitati, inclusiv curatarea, cunoscuta sub numele de clearance-ul metabolic. Aceste activitati au loc adesea in amigdala si hipocamp, zone ale creierului nostru responsabile de emotii, simturi si amintiri, ceea ce determina o crestere a semnalelor si impulsurilor creierului. Efortul de a da sens acestor semnale bruste este ceea ce ne face sa visam. Amintirile din creier sunt folosite pentru a da sens semnalelor si impulsurilor rezultate din aceasta activitate. De exemplu, daca aceste semnale rezultate sunt similare cu cele produse in timpul alergarii, este posibil sa visezi sa alergi.
Cu toate acestea, criticii teoriei de activare-sinteza sustin ca neurofiziologia actuala nu reuseste sa tina seama pe deplin de vise si de semnificatiile lor, deoarece este prea reductionista si simplista. Prezenta viselor recurente, de exemplu, contesta pozitia teoriei asupra aleatoriei si neintelesului viselor.
Freud si teoria implinirii dorintelor
Aceste critici fac ca munca renumitului psiholog Sigmund Freud sa fie atat de ireprimabila. In loc sa vada visele ca un produs al creierului adormit, Freud a considerat visele „un drum regal catre inconstient”. Pentru Freud, visele nu sunt intamplatoare. Visele deriva din viata reala, iar conexiunile sunt constranse de dorinte inconstiente, prin urmare „un vis este implinirea unei dorinte”.
El credea ca visele dezvaluie conflicte sau dorinte reprimate inconstient. Potrivit lui Freud, visele sunt imaginea unei dorinte sau a unui impuls care a fost reprimat de atunci. Creierul nostru reprima visele, adica „cenzura viselor”, in care visele noastre latente (adevarul sens al visului) devin atenuate sau distorsionate, iar psihanalistul este treaba sa descopere adevaratul sens. Acesta este motivul pentru care Freud a studiat visele ca o poarta spre intelegerea mintii inconstiente.
Cu toate acestea, cea mai puternica critica la adresa lui Freud se concentreaza pe cea mai importanta axioma a sa – ca visele sunt implinirea dorintelor. In loc sa fie o poarta catre inconstient, descoperirea lui Aserinsky si Kleitman (1953) conform careia visele apar de obicei in timpul somnului cu miscarea rapida a ochilor (REM) a condus la concluzia ca visele sunt bizare, nu datorita unui mecanism elaborat de deghizare care le ascunde adevaratul sens, ci mai simplu datorita activitatii trunchiului cerebral. Intr-adevar, multe dintre ipotezele neurobiologice ale lui Freud sunt acum considerate inexacte.
Teoria simularii amenintarilor
O alta teorie este teoria simularii amenintarilor, care descrie visele ca un mecanism de aparare pe care creierul nostru l-a pus in aplicare pentru a ne pregati pentru evenimente amenintatoare. Aceasta teorie este derivata din evolutie si se bazeaza pe ideea ca creaturile cu un sistem de simulare a amenintarilor mai dezvoltate au sanse mai mari de supravietuire.
Visele actioneaza ca o repetitie generala pentru lucrul real, permitandu-ne sa exersam mecanismele cognitive necesare pentru perceptia si evitarea amenintarilor. In urma cercetarilor din 2005, conform teoriei, s-a constatat ca copiii care traiesc intr-un mediu in care bunastarea lor fizica si psihologica este permanent amenintata au un sistem de producere a viselor si de simulare a amenintarilor mai puternic activat in comparatie cu cei care sunt liberi. a unor astfel de amenintari. Studiile ulterioare au sustinut, de asemenea, teoria simularii amenintarilor care constata ca evenimentele amenintatoare sunt frecvente in vise, cea mai frecventa amenintare fiind comportamentul agresiv, ca sinele este adesea tinta acestor amenintari, iar visele recurente includ simulari de amenintari mai severe.
Analistul de vise Ian Wallace despre ce este exact un vis
L-am intrebat pe autorul de bestseller-uri si analistul de vise Ian Wallace despre ce este exact un vis. Iata ce a avut de spus:
„Un vis este modul in care intelegi instinctiv toate informatiile si experientele pe care le absorbi inconstient in fiecare zi. Acest proces individual de creare a simtului va ofera in mod natural perspective semnificative asupra provocarilor specifice pe care le intalniti in viata de zi cu zi. Visele tale nu sunt doar niste intamplari intamplatoare. Ele sunt de fapt un proces deliberat pe care il folosesti in mod inconstient pentru a te baza pe experientele tale trecute pentru a te ajuta sa intelegi cum sa profiti la maximum de oportunitatile viitoare.”
Ian explica, de asemenea, cum sunt create visele, afirmand ca ele nu se intampla pur si simplu si ca creierul nostru construieste in mod intentionat vise:
„Zonele creierului tau care sunt cele mai active atunci cand visezi sunt cele asociate cu explorarea modului de a-ti indeplini nevoile, crearea povestii si motivatia emotionala. Visele pe care le generezi in fiecare noapte sunt modul tau firesc de a crea povesti. Aceasta poate fi despre indeplinirea nevoilor tale mai profunde in viata de treaza si rezolvarea tensiunilor emotionale pe care le poti intalni.”
Potrivit lui Ian Wallace, visele noastre sunt o resursa incredibil de puternica care se bazeaza pe experienta si constientizarea indisponibile pentru noi in viata noastra constienta de veghe. Prin urmare, visele noastre pot accesa sinele nostru inconstient, ajutandu-ne sa intelegem cine suntem cu adevarat, de ce avem nevoie si ce credem cu adevarat, fara a interveni mintea noastra constienta.
Asculta aici pe Spotify:
De ce visam?
Nu exista un raspuns concret la intrebare. Chiar si cu o multitudine de investigatii stiintifice asupra viselor, gasirea raspunsului la motivul pentru care visam este inca sa vina. O teorie singulara nu a fost certificata din cauza diferitelor scoli de gandire din diferite domenii ale psihologiei.
Asa cum am mentionat mai devreme, unii teoreticieni din psihologia evolutionista considera ca visele sunt o modalitate prin care ne exersam situatiile sociale, care ne ajuta sa ne dezvoltam mecanismele de aparare. In timp ce psihologii cognitivi cred ca visele sunt o modalitate prin care noi procesam informatii si invatam in timp ce dormim, ajutandu-ne sa transformam amintirile pe termen scurt in amintiri pe termen lung. Dar mai este si cealalta fata a monedei, in care unii neurologi cred in teoria functionarii fiziologice, explicand ca visele sunt o modalitate prin care creierul nostru poate curata caile neuronale, gata pentru ca noi sa procesam noi informatii. Visarea este un proces complex pe care inca nu il putem explica pe deplin.
Ceea ce stim este ca visele noastre apar atunci cand intram in ciclul de somn REM (Rapid Eye Movement). Aceasta este perioada de somn cand creierul este cel mai activ, ceea ce duce la visari intense. Analistul de vise Lauri Quinn Loewenberg explica ca visul este o continuare a gandurilor tale din ziua respectiva:
„Acele vorbarie din capul tau care continua toata ziua continua pe masura ce adormi si, odata ce intri in somn REM, atunci cand visul are loc, acele ganduri continua in simboluri si metafore in loc de cuvinte.
In timpul REM, creierul functioneaza diferit fata de cand suntem treji; anumite parti ale creierului au devenit latente, cum ar fi cortexul prefrontal care controleaza gandirea rationala, in timp ce alte parti devin extrem de active, cum ar fi amigdala, partea a creierului care controleaza emotiile. Prin procesul de visare, iti continui gandurile despre ziua ta: greselile tale, realizarile tale, sperantele pentru ziua de maine. Gandurile tale de vis sunt de fapt mai concentrate si mult mai profunde, deoarece visele tale iti ofera comentarii metaforice despre tine insuti.”
Care teorie a visului este cea mai buna?
In timp ce au fost postulate mai multe teorii, fiecare examinand visele din perspective diferite, de la evolutie la neurologie, o teorie holistica a sensului viselor nu a fost inca convenita.
In loc sa vedem fiecare teorie ca fiind in competitie, corecta sau gresita, cel mai bine este sa le vedem ca lentile diferite prin care putem intelege mai bine visele si semnificatiile lor. Desi este imposibil sa identificam o teorie, analistul profesionist de vis si autoarea Lauri Quinn Loewenberg afirma:
„Din experienta mea, oamenii incep sa fie mai deschisi la faptul ca visele sunt mai mult decat rateuri aleatorii ale creierului si ca ne spun ceva despre noi insine.”
Ce se intampla in timp ce visam?
Visele sunt in esenta povesti pe care le jucam in cap peste noapte; pot urma o naratiune liniara sau pot fi abstracte. Oamenii de stiinta estimeaza ca avem aproximativ 3-6 vise intr-o noapte si aproximativ 95% dintre aceste vise sunt uitate in dimineata urmatoare.
Desi uitam majoritatea viselor noastre, asta nu inseamna ca visele sunt lipsite de importanta; mai degraba invers. Somnul REM este singura data cand creierul este lipsit de noradrenalina – o molecula care declanseaza anxietatea. Acest lucru este cuplat cu faptul ca partile cheie emotionale si legate de memorie ale creierului sunt active in timpul somnului REM.
Acest lucru permite creierului tau sa proceseze amintiri potential suparatoare sau care provoaca anxietate intr-un mediu lipsit de stres. Visarea, asadar, are potentialul de a reduce reactivitatea emotionala, ajutandu-te sa procesezi evenimentele intr-un mod mai rational.
Cum interpretez semnificatiile viselor?
Interpretarea viselor va permite sa intelegeti daca visele va dezvaluie ceva. Exista anumite lucruri pe care le poti face pentru a descifra semnificatiile viselor tale. Loewenberg spune:
„Pe scurt, vrei sa faci o analiza comparativa intre imaginile si actiunile din vis cu evenimentele din ziua precedenta. Prin urmare, ar trebui sa acordati atentie continutului viselor tale in viata de veghe.
Daca incepeti sa tineti un jurnal de zi in tandem cu un jurnal de vis, veti incepe cu siguranta sa observati conexiunile dintre imaginile tale visate si luptele si realizarile tale zilnice. De exemplu, s-ar putea sa observi ca atunci cand soacra ta a venit la cina, ai visat sa fii atacata de un urs in acea noapte. Cand ai obtinut un cont la locul de munca pentru care ai incercat, s-ar putea sa visezi ca ai castigat la loterie in acea noapte. Sau cand ceva de care erai foarte entuziasmat nu a functionat, s-ar putea sa descoperi ca visezi la un accident de avion sau la cadere in noaptea aceea.”
Este posibil sa aveti chiar anumite tipuri de vise, cum ar fi vise recurente sau vise vii, care sunt comune atunci cand dormi, sau poate ca ai cosmaruri. Incercarea de a interpreta aceste tipuri de vise va poate ajuta sa descifrati cauzele acestor vise, ceea ce va poate fi de ajutor, mai ales daca doriti sa evitati sa aveti cosmaruri.
Care sunt beneficiile visului?
Desi s-ar putea sa nu stim multe cand vine vorba de semnificatiile viselor, se pot spune mai multe despre beneficiile visului. De exemplu, stadiul REM in care visam ne permite, de asemenea, sa memoram lucrurile pe care le invatam, adica visarea va ajuta la procesele cognitive. Pe langa aceasta, visele ofera beneficii emotionale, cum ar fi introspectia. Loewenberg adauga:
„Visele noastre sunt pline de informatii, sfaturi, indrumari si chiar avertismente pe care trebuie sa le cunoastem despre noi insine si despre viata noastra. Visarea este un proces de gandire foarte profund si profund in care ne concentram exclusiv asupra sinelui. Prin visare, ne examinam problemele, comportamentele si obiectivele actuale. Venim cu idei, rezolvam lucrurile, ne privim intr-o lumina mai profunda si obtinem o imagine mai clara despre noi insine si despre situatie, astfel incat sa putem lua decizii mai bune. Aceia dintre noi care suntem cercetatori de vis si care folosim munca viselor in practicile noastre de sanatate mintala am descoperit ca interpretarile viselor sunt cea mai profunda forma de terapie disponibila.”
